Anxietatea generată de situațiile de criză

O situație de criză înseamnă un moment din viață mai dificil pentru cei cu spaime, cu anxietăți, pentru cei care se îngrijorează foarte ușor, dar și pentru oamenii care nu au probleme de tip psihoemoțional, dar care se trezesc dintr-o dată într-o situație nouă.

În prezent ne confruntăm cu toții la nivel global cu o pandemie care ne reține de la desfășurarea activităților obișnuite și care ne creează, prin neprevăzutul pe care îl aduce, o stare de panică în rândul nostru. În mintea celor mai mulți apar o mulțime de gânduri, întrebări și frământări legate de ce va urma, ce se va întâmpla cu locul de muncă, își fac griji pentru copii și părinții în vârstă, se întreabă dacă se vor îmbolnăvi sau mai rău dacă vor muri, se întreabă dacă  își vor mai putea relua vreodată viața de dinainte și când, într-un cuvânt aș zice: dacă vor face față situației.

Lipsa controlului și incapacitatea de a face față unei situații noi și care conține un pericol generează o stare acută de stres, apariția unor atacuri de panică sau fobii și/sau instalarea anxietății generalizate.  În prezent, cu toții trăim o situație nouă care ne produce stres și îngrijorare. Apariția unei pandemii nu ne duce cu gândul numai la îmbolnăvire, dar și la cât de mult va fi afectată viață noastră socială și financiară. În contact cu informațiile negative și repetate din oră în oră în media, mintea noastră va percepe că există un pericol și mai mare.

Apare astfel o distorsiune a realității  în care ne adâncim, iar supraestimarea pericolului poate atrage după sine reacții psihologice multiple.
În prezent, este anxietatea noastră “normală”?

Ca răspuns natural la timpurile pe care le trăim, este absolut normal să ne simțim mai agitați, neliniștiți și îngrijorați. Frica este emoția care ne ajută să supraviețuim și să ne ferim de posibilitatea unui pericol real. Să fii neputincios în fața unui fenomen nou produce senzație de frică din lipsa controlului. Însă ceea ce ne poate afecta viață sunt gândurile iraționale, ca produs al îngrijorării noastre excesive, cum că: va veni o catastrofă, că va fi din ce în ce mai rău, că nu vom face față situației, că ne vom îmbolnăvi de ceva incurabil, că vom pierde tot, că nimic nu mai are sens, s.a.m.d.

La o analiză obiectivă și rațională, aceste gânduri nu se bazează pe realitate și nu pot fi demonstrate, ci ele doar există în imaginația noastră și continuăm să credem în ele. Vedem peste tot răul si nu mai vedem binele. Anticiparea unui eveniment sau unui viitor sumbru, precum și apariția gândurilor negative legate de acesta pot favoriza simptome psihosomatice de genul:

– dureri de cap
– stări de greață
– insomnii
– lipsa poftei de mâncare
– agitație și neliniște în corp
– palpitații
– senzația de sufocare
– senzația că ceva iminent negativ urmează să se întâmple
– frică de a părăsi casa
– senzație constanta de frică și panică
– stare generală de rău
– letargie (stăm doar în pat)

De asemenea, cred că este important să menționez că posibilitatea modificării situației financiare și sociale, adesea asociate unui nivel ridicat de stimă de sine și a conceptului de sine, adesea poate să ne provoace o anxietate mult mai mare decât amenințările bunăstării noastre fizice.

Ce facem în momentul în care apare disperarea?

Cine se confrunta dinainte cu anxietate și atacuri de panică, în timpul acestui fenomen de pandemie, resimte aceste reacții psihologice mult mai intens și senzatiile apar mai des și mai puternice.

Sunt câteva lucruri pe care te sfătuiesc să le aplici atunci când simți stări de teamă și îngrijorare mai crescute în acest context al fenomenului de criză:

• În primul rând nu te autodiagnostica cu anxietate sau depresie, pentru că atunci când ne punem etichete, începem să ne vedem prin prisma lor, poate fi doar o stare de anxietate trecătoare.
• Să îți ocupi timpul cu alte activități poate fi de mare ajutor,  mintea noastră nu poate fi atentă în egală măsură în două locuri, adică și la panică dar și la ce ne propunem să facem.
• În viață fiecăruia se află un proiect de care n-ai avut timp să te ocupi până acum, poate să scrii o lucrare, un referat, să citești mai mult, să înveți o limba străină, să înveți să găteșți, etc. Toate aceste achiziții pot menținea stimă de sine crescută și un echilibru socio-emoțional sanatos.
• Exercițiile fizice făcute acasă nu sunt că cele de la sala, dar ajută să menții o stare de motivație.
• Îi poți ruga pe cei din jur să nu mai vorbească doar despre subiectul cu caracter fobic pentru a nu-ți reaminti foarte des de gândurile care nu-ți dau pace
• Planurile de viitor sunt de folos pentru a te concentra pe noi obiective ceea ce pentru mintea noastră înseamnă speranța și pozitiv.
• Dacă ai nevoie de ajutor specializat, poți apela la evaluare psihologică urmată de terapie  și/sau la o examinare medicală psihiatrică urmată de tratament medicamentos.

Momentele dificile din viață noastră au rolul de a ne ajută  să ne dezvoltăm, să ne cunoaștem mai bine, să ne lucrăm potențialul și capacitatea de adaptare, iar toate acestea pot reprezenta un mare câștigă pe termen lung.

Consilierea psihologică este bine să rămână prezentă în viață noastră, mai ales în situațiile dificile.
Eu te aștept la cabinet sau online să vorbim despre ce te neliniștește, să transformăm gândurile iraționale în gânduri funcționale și realiste și să lucrăm împreună la mecanismele anxietății și la cum poți să reduci senzațiile neplăcute de panică.

Contact telefon și WhatsApp 0732438643
Adresa: București, str Nicolae Filipescu nr 34, zona Universitate

Alături de tine, psiholog Mirela Gheorghe